Accesiunea imobiliară este un mod de dobândire a dreptului de proprietate prin care proprietarul unui bun imobil, construcție sau teren, devine, în condițiile legii, proprietarul a tot ceea ce se alipește cu bunul său sau se încorporează în acesta. Accesiunea imobiliară poate fi naturală sau artificială.

Accesiunea imobiliară este naturală atunci când unirea sau încorporarea este o consecință a unui eveniment natural. Prevederile legale stabilesc, printre altele, următoarele reguli:

  • adăugirile de teren la malurile apelor curgătoare revin proprietarului terenului riveran dacă acestea se formează treptat;
  • proprietarul terenului de la care o apă curgătoare a smuls brusc o porțiune de mal din teren, alipind-o la terenul altui proprietar riveran, nu pierde dreptul de proprietate asupra părții desprinse dacă o revendică în termen de 1 an;
  • animalele domestice rătăcite pe terenul altuia revin acestuia din urmă dacă proprietarul nu le revendică în termen de 30 de zile de la data declarației făcute la primărie de către proprietarul terenului;
  • roiul de albine trecut pe terenul altuia revine proprietarului acestuia dacă proprietarul roiului nu îl urmărește sau încetează să îl urmărească timp de 2 zile.

Accesiunea imobiliară este artificială atunci când rezultă din fapta proprietarului ori a altei persoane și poate viza două categorii de lucrări: autonome și adăugate.

Lucrările autonome sunt construcțiile, plantațiile și orice alte lucrări cu caracter de sine stătător realizate asupra unui imobil (teren sau construcție).

Dacă autorul unei lucrări autonome este de bună credință, proprietarul imobilului are dreptul să opteze între: (i) dobândirea dreptului de proprietate asupra lucrării prin plata valorii materialelor și a manoperei sau a sporului de valoare adus imobilului și (ii) obligarea autorului lucrării la cumpărarea imobilului la valoarea de circulație pe care acesta ar fi avut-o dacă lucrarea nu se efectua.

Lucrările adăugate nu au caracter de sine stătător și pot fi:

  • necesare, atunci când în lipsa acestora imobilul s-ar deteriora;
  • utile, atunci când sporesc valoarea imobilului;
  • voluptuare, atunci când sunt făcute pentru simpla plăcere a celui care le-e realizat.

De ce este importantă distingerea celor trei categorii? Dacă în cazul lucrărilor adăugate necesare și utile proprietarul imobilului are obligația de a achita autorului lucrării cheltuielile făcute de acesta conform prevederilor legale, în cazul lucrărilor adăugate voluptuare, proprietarul imobilului poate deveni proprietarul lucrării fără nicio obligație față de autorul lucrărilor.

Te-ar mai putea interesa Ce este accesiunea mobiliară și ce efecte produce.