Dreptul contravențional este ramura de drept care stabilește condițiile în care anumite fapte pot fi calificate drept contravenții, sancțiunile și limitele acestora, competența de constatare și aplicare a sancțiunilor, respectiv modalitatea în care acestea pot fi contestate.
Scopul dreptului contravențional este acela de a forma o conduită civică și socială adecvată, dar și de a proteja persoanele care intră sub incidența acestuia împotriva abuzului și arbitrariului exercitat de autoritățile publice prin organele de control (agenții constatatori).
Sfera de aplicare a dreptului contravențional nu este limitată doar la încălcări ale normelor de circulație. Sunt și alte situații în care legea califică faptele contrare legii drept contravenții. Spre exemplu, realizarea unei construcții fără autorizație de construire, desfășurarea unor activități fără avizele, acordurile, autorizațiile, etc. solicitate de lege (sub rezerva că aceste activități pot fi calificate, în anumite situații, drept fapte de natură penală).
Faptele care constituie contravenții și sancțiunile aplicabile în cazul săvârșirii acestora sunt prevăzute în legi speciale (spre exemplu Ordonanța de urgență nr. 195/2002, privind circulația pe drumurile publice; Legea nr. 50/1991, privind autorizarea lucrărilor de construcție, etc).
Ce mai trebuie să știm? Regimul general al contravențiilor este reglementat de Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. Acest act normativ reprezintă dreptul comun în materie, stabilind aspecte precum: termenul de introducere a plângerii contravenționale, instanța competentă, elementele pe care trebuie să le conțină procesul verbal de contravenție, termenele de prescripție, etc. Toate aceste aspecte sunt analizate în articolul Ce este procesul verbal de contravenție.
Te-ar mai putea interesa Rolul și atribuțiile primarului.
